….și friguroase… și miez de săptămână…și rutină…și câte și mai câte!!!
Se strâng rând pe rând, parcă într-o armată de scuze adunate. Motive să ne dăm voie să fim mohorâți, apatici și cu fața lungă, cât îi ziulica de mare.
E toamnă…naturalmente, mai sunt și zile din astea. Se apropie iarna, cu frig tăietor și mocirlă pe jos. O fericire de numai, numai. Acum, stau și mă întreb… chiar există cineva care să vrea să își petreacă următoarele luni, cu zile mai puțin însorite într-o stare grea asemeni Plumbului lui Bacovia?
Am zburat de nenumărate ori ca să îmi aduc aminte că soarele strălucește puternic dincolo de nori.
Am trecut printr-un număr de experiențe, unele neplanificate. Toate m-au pus la încercare și mi-am arătat că pot să fac ce îmi propun, când mă concentrez pe acest minuscul amănunt, bineînțeles 🙂
Recunosc… era frig tare dimineață și parcă aș mai fi stat cu capul pe perna încălzită de vise.
Știi ceva? Mă bucur și mai tare că m-am încumetat să fac ceva astăzi… un ceva din care să spun, sus și tare, că a meritat trăită ziua de azi!!
Și nu… nu m-am îmbrăcat grosuț (cu gri și tristuț) cum era starea în care m-am trezit. Mi-am pus curaj și încredere pe mine, cu o rochie plăcută și călduroasă de toamnă. Bine a mai fost azi!