Zile in vocala i

Tare imi mai plac zilele care se termina cu vocala i…. stii tu, cele cu imaginatie, iubire si inspiratie. Sunt zile grozave in care am ocazia sa ma surprind si sa-i surprind pe cei din jur.

Zile lucratoare sau zile de umplutura? Oare sa existe asa ceva? Acestea nu sunt arbitrii unei batalii care se premiaza cu libertatea de weekend. Cum vine asta? Sa limitam  trairea doar la un simplu si confuz calcul matematic de tipul 2.5×4 = libertatea exista in weekend?

leonardo-da-vincis-dream-machine-1-3-s-386x470
Cand sunt la birou imi place sa-mi acord timp pentru toate cate am de facut, inclusiv sa iau pranzul cu colegii mei 🙂

Da, acelea sunt niste momente foarte frumoase, pentru ca alcatuiesc un mic univers implinit. In plus, aflu lucruri inedite despre colegii mei, cum ar fi ca unul se pricepe sa faca bors de peste, iar altul e maestru al dulciurilor. Ba in plus, fara ocazii speciale, se intampla ca in aceste zile lucratoare sa ne rasfatam unii pe ceilalti cu cate un desert delicios pregatit acasa. Asadar, in aceste conditii cum sa nu te bucuri cand mergi la birou?

Ca ploua, ninge sau e frumos afara, noi tot gasim lucruri interesante de adaugat in asa zisul program artistic al  zilelor de lucru. Si da, este perfect permis seara sa te opresti la un eveniment organizat prin oras, sau sa bei un ceai bun cu cea mai buna prietena si sa zici pas la a te plange de cat de greu e. Poti sa iei copilul de la after si sa va opriti la teatru, la patinoar sau in orice alt loc care sa va placa.

Tine minte, programul vietii tale nu se opreste brusc cand pleci de la birou si nici nu incepe atunci. Mai degraba este un flux continuu segmentat de locurile in care te aflii si oamenii pe care-i ai in companie. Tie iti ramane sa te bucuri de ele!