Drumuri ce duc in directii opuse: frica de saracie

Nu exista compromis intre saracie si bogatie! Cele doua drumuri care conduc la saracie si bogatie duc in directii diferite. Daca vrei sa ajungi bogat, trebuie sa refuzi sa accepti orice imprejurare care te poate saraci. (Cuvantul “bogatie” este folosit aici in sensul lui larg, insemnand averi financiare, spirituale, mentale si materiale deopotriva).

Punctul de pornire pe calea care conduce catre bogatii este dorinta.

 Acum  e momentul in care poti ajunge profet pentru a prevedea cu acuratete ce iti rezerva viitorul. Responsabilitatea iti apartine. Nici un alibi nu te va salva de la acceptarea responsabilitatii daca uiti sau refuzi sa ceri averi de la viata, caci pentru a te decide nu ai nevoie decat de un singur lucru – care, intamplator, poate fi controlat – si anume o stare de spirit.

Retine rogu-te ca starea de spirit se formeaza. Nu poate fi cumparata, trebuie creata.

Spre exemplu, frica de saracie nu e nimic mai mult decat o stare de spirit! Dar ea este suficienta pentru a distruge sansele de implinire in orice intreprindere.

943a2b7fa5bb9759a6bb4818384dbb23Cum oare este asa ceva posibil?

— Ei bine, afla ca frica paralizeaza ratiunea, distruge imaginatia, increderea de sine, submineaza entuziasmul, descurajeaza initiativa, conduce la un scop nesigur, incurajeaza amanarea, sterge orice urma de entuziasm si face imposibil orice control de sine.
— la tot farmecul personal, distruge orice posibilitate de a gandi corect, divagheaza concentrarea efortului, pune stapanire pe perseverenta, nimiceste puterea de vointa, distruge ambitia, incetoseaza memoria si cheama esecul in orice forma posibila, ucide dragostea si emotiile rafinate ale inimii, descurajeaza prietenia si provoaca dezastrul sub sute de forme, conduce la insomnii, nefericire si nenorocire – toate astea in ciuda adevarului evident ca traim intr-o lume a abundentei excesive, in care nimic nu sta in calea dorintelor noastre, cu exceptia lipsei unui scop bine definit.

Frica de saracie este, fara indoiala, cea mai distrugatoare dintre cele sase frici esentiale, despre care am vorbit aici. Acest tip de frica a fost plasat pe prima pozitie a listei pentru ca este cel mai dificil de stapanit. Frica de saracie a aparut din tendinta innascuta a omului de a ravni la bogatia aproapelui sau. Aproape toate celelalte animale inferioare omului sunt motivate de instinct, dar capacitatea lor de gandire este limitata si deci ravnesc din punct de vedere fizic la celalalt.

Omul, cu simtul sau superior de intuitie, are capacitatea de a gandi si a rationa, nu-si mananca aproapele; el are mai multa satisfactie devorandu-l din punct de vedere financiar. Omul este atat de avar incat orice lege are la baza asigurarea lui impotriva unui seaman al sau.

Nimic nu-l face pe om sa sufere si nu-l umileste mai mult decat saracia! Doar cei care au incercat saracia pe propria piele inteleg pe deplin acest adevar. Nu e de mirare ca omul se teme de saracie. Dintr-o descendenta directa de experiente mostenite, omul a invatat, cu siguranta, ca pe unii oameni nu se poate pune baza in ceea ce priveste problemele financiare si posesiunile pamantesti.

Autoanaliza poate dezvalui slabiciuni pe care nu vrem sa le recunoastem. Aceasta forma de examinare este esentiala pentru toti cei care cer de la viata mai mult decat mediocritate si saracie.

sherlock holmesTine minte, pe masura ce derulezi analiza punct cu punct, tu esti atat judecator, cat si jurat, atat avocatul acuzarii cat si avocatul apararii, esti atat reclamantul cat si paratul, si aduti aminte ca esti sub juramant propriu si trebuie sa fii sincer cu tine. Priveste lucrurile drept in fata.

Pune intrebari clare si cere raspunsuri directe. Cand s-a sfarsit examinarea, vei cunoaste cu siguranta mai multe despre tine. Daca nu simti ca poti fi un judecator impartial in aceasta autoexaminare, poti apela la o persoana in care ai incredere si care va avea curajul si determinarea sa fie sincera cu tine. Cauta adevarul. Obtine-l, indiferent cat va costa, chiar daca pretul va fi poate deranjant pentru moment.

Majoritatea oamenilor, daca sunt intrebati de ce se tem cel mai tare, vor raspunde: De nimic. Ei bine, afla ca emotia fricii este atat de subtila si de adanc inradacinata incat oamenii pot purta povara ei toata viata, fara a-i recunoaste vreodata prezenta. Acum e momentul sa faci ceva pe bune cu viata ta!!

Si ca sa iti fie mai usor sa treci peste pacaleli iata sase simptome care demonstreaza frica de saracie

1. Indiferenta: Exprimata in mod obisnuit prin lipsa de ambitie, disponibilitatea pentru saracie, acceptarea oricarei compensatii pe care o poate oferi viata fara a protesta, apatie mentala si fizica, lipsa initiativei, a imaginatiei, a entuziasmului si a autocontrolului.

2. Nehotararea: Obiceiul de a permite altora sa gandeasca in locul propriei persoane. Atitudine de expectativa.

3. Indoiala: Exprimata in general prin alibiuri si scuze menite sa ascunda, sa explice sau sa scuze propriile esecuri, manifestate uneori sub forma invidiei fata de cei care au succes sau prin critica la adresa lor.

4. Ingrijorarea: Exprimata de obicei prin gasirea defectelor celorlalti, o tendinta de a cheltui dincolo de capacitatile proprii, de a-si neglija infatisarea prin strambaturi si incruntare; lipsa de moderatie in folosirea bauturilor alcoolice, uneori prin folosirea narcoticelor, nervozitatea, lipsa de echilibru si de constiinta de sine.

5. Precautia exagerata: Obiceiul de a cauta latura negativa a oricarei imprejurari, gandind si vorbind despre un posibil esec in loc sa ne concentram asupra modalitatilor de reusita, cunoscand toate caile catre dezastru, dar necautand niciodata planuri de evitare a esecului, „asteptarea momentului potrivit” spre a incepe punerea ideilor si planurilor in practica, pana cand asteptarea devine deprindere; gandul la toti cei ce au esuat si omiterea tuturor celor ce au reusit; pesimismul, conducand la indigestie, eliminare defectuoasa, autointoxicare, respiratie urat mirositoare si proasta dispozitie.

6. Amanarea: obiceiul de a amana pe maine ceea ce ar trebui facut anul trecut. Petrecerea unui timp suficient in crearea de alibiuri perfecte pentru a nu face ceva.

  • Acest simptom este ruda apropiata cu precautia excesiva, indoiala si ingrijorarea;
  • refuzul de a accepta responsabilitatea atunci cand ea poate fi evitata; disponibilitatea la compromis si nu la lupta inversunata, compromisul fata de dificultati in locul solutionarii si folosirii lor ca trepte spre progres;
  • targuiala cu viata pentru un banut in loc sa i se ceara prosperitate, bogatie, averi, multumiri si fericire;
  • planificarea activitatii in momentul si in cazul unui esec, in loc de ardere a tuturor puntilor si transformarea retragerii intr-un lucru imposibil;
  • slabiciunea si lipsa totala de incredere de sine, de scop bine precizat, autocontrolul, initiativa, entuziasm, ambitie, avaritie si o capacitate sanatoasa de ratiune;
  • asteptarea saraciei in loc de pretinderea bogatiei, asocierea cu cei care accepta saracia in locul alierii cu cei care cer si primesc bogatie.